Articole cu tematica: antrenamente alergare

În prezent, prin utilizarea ceasurilor și telefoanelor inteligente, cei mai mulți alergători au la dispoziție în mod automat un jurnal de antrenament cu o mulțime de date foarte utile pentru a se putea pregăti cât mai eficient. Puțini însă conștientizează valoarea jurnalului de antrenament și au răbdarea de a analiza toate aceste date furnizare de tehnologie. În acest articol voi încerca să-i îndrum pe alergători în crearea unui jurnal de antrenament personalizat și voi da explicații în privința modului de utilizare a datelor legate de antrenamentele efectuate.

Intervalele – „bucățile” cum sunt numite în atletism – reprezintă poate cel mai important mijloc de creștere a performanțelor unui alergător. În acest articol voi prezenta aspectele fiziologice legate de acest tip efort, exemple practice de antrenamente și indicații pentru integrarea lor în programul de pregătire.

Alergarea de durată – Long Run (LR) – reprezintă un tip de antrenament fundamental pentru alergătorii de fond, indiferent de proba practicată. Alergarea de durată este practicată în toate fazele de pregătire de către alergătorii de fond și semifond, având diferite variante și particularități pe care le voi prezenta în acest articol.

Planificarea antrenamentelor pe faze de pregătire (periodizată) este cel mai important factor în pregătirea alergătorilor de fond. Aceasta pentru că, pentru a deveni alergători mai buni, trebuie să dezvoltăm multe calități și sisteme fiziologice, trebuie să avem o bună rezistență generală dar și o rezistestență specifică și eficiență în alergare, iar toate aceste obiective nu pot fi realizate simultan. În acest articol voi prezenta modelul Profesorului Jack Daniels de planificare a fazelor de pregătire, precum și o descriere generală a acestor faze.

Fartlek-ul este un tip de alergare cu totul aparte, care dezvolta toate caliățile importante ale alergătorilor de fond, fiind și foarte distractiv în același timp. Este un tip de antrenament care se poate face în grup sau solitar, pe teren variat sau plat, pe zăpadă, pe alei asfaltate, prin păduri sau pe pistă; este recomandat pentru toate fazele de pregătire, în perioadele de revenire după accidentări dar și în cele de intrare în formă maximă de dinaintea concursurilor.

Pe măsura trecerii anilor alergătorii masters trebuie să-şi adapteze obiectivele competiţionale și modul de antrenament ținând cont de caracteristicile spacifice itnervalului de vârstă în care se afla. În aceste articol prezint principalele caracteristici de ordin fiziologic dar și psiho-social de care trebuie să țină cont alergătorii masters pentru a încerca sa devină alergători mai buni indiferent de vârstă!

În acest articol voi prezenta sistemul piramidal de planificare a antrenamentelor pentru alergăttorii de semi-fond și fond conceput de Arthur Lydiard, una din marile personalități ale lumii alergării. Articolul începe cu o scurtă biografie a lui A. Lydiard după care este prezentată celebra piramidă a etapelor de pregătire, fiecare dintre aceste etape fiind prezentată și explicată în detaliu.

Antrenamentele la altitudine reprezintă un mijloc extraordinar de a ne îmbunătăţi calităţile de alergători şi în acelaşi timp un prilej de a ne antrena în mijlocul unor peisaje minunate, într-un aer nepoluat, de a fi în legătură directă cu natura! Este foarte important să ştim care sunt mecanismele fiziologice prin care progresăm atât de repede după o perioadă de "cantonament" în frumoasele staţiuni montane. În acest articol sunt descrise modificările fiziologice produse de altitudine şi modul în care ne influenţează antrenamentele.

Dacă la început cei mai mulţi consideră alergarea drept o activitate recreativă utilă pentru "menţinerea siluetei", nu după mult timp apare dorinţa de a progresa, de a depăşi anumite "recorduri personale", pe scurt de a deveni competitiv. În acest scop alergătorii încep să crească volumul de alergare, numărul antrenamentelor şi intensitatea alergării. Dacă aceste modificări sunt făcute la întâmplare, de cele mai multe ori ele au efecte negative producând o stare de epuizare, accidentări, scăderea plăcerii şi a motivaţiei de a alerga. Progresul trebuie obţinut prin planificarea judicioasă a antrenamentelor, astfel încât progresele să fie consistente şi fireşti. Primul pas în planificarea pregătirii în alergarea de durată o reprezintă cunoaşterea unor principii de bază ale antrenamentului.

Căldura excesivă reprezintă unul dintre factorii naturali care afectează alergarea în mod semnificativ; este foarte uşor să cădem în capcana de a ne concentra exclusiv pe metodele şi mijloacele de protecţie, hidratare, răcire etc şi să uităm că metoda cea mai eficientă este antrenamentul care ne face mai rezistenţi şi mai puternici psihic şi fizic, putând folosi astfel alergările din timpul verii pentru a ne îmbunătăţi performanţele.