Dacă la început cei mai mulţi consideră alergarea drept o activitate recreativă utilă pentru "menţinerea siluetei", nu după mult timp apare dorinţa de a progresa, de a depăşi anumite "recorduri personale", pe scurt de a deveni competitiv. În acest scop alergătorii încep să crească volumul de alergare, numărul antrenamentelor şi intensitatea alergării. Dacă aceste modificări sunt făcute la întâmplare, de cele mai multe ori ele au efecte negative producând o stare de epuizare, accidentări, scăderea plăcerii şi a motivaţiei de a alerga. Progresul trebuie obţinut prin planificarea judicioasă a antrenamentelor, astfel încât progresele să fie consistente şi fireşti. Primul pas în planificarea pregătirii în alergarea de durată o reprezintă cunoaşterea unor principii de bază ale antrenamentului.